Cinematografia romanească, nucleu important al Festivalului de Film Independent L`Alternativa

Corespondentul Agerpres, Ruxandra Constantinescu, transmite: Cinematografia românească reprezintă unul dintre nucleele importante ale Festivalului de Film Independent L"Alternativa de la Barcelona, în toate cele patru secÅ£iuni ale căruia sunt prezentate pelicule ale unor autori români, a declarat directorul Margarita Maguregui după inaugurarea, duminică, a ciclului "Filmul românesc înainte ÅŸi după 1989", secÅ£iune paralelă, în Centrul de cultură contemporană din Barcelona, cu proiecÅ£ia filmului lui Cristian Nemescu "California dreamin" (neterminat)".

"Cele ÅŸapte lung-metraje româneÅŸti (proiectate în cadrul acestui ciclu, n.r.) se numără printre cele 270 de pelicule împărÅ£ite în cele patru părÅ£i: secÅ£iunea oficială, secÅ£iunile paralele, secÅ£iunea "Pantalla Hall"/Marele ecran ÅŸi "Åžcoli de cinema din lume" ÅŸi constituie unul dintre nucleele importante ale festivalului, prezenÅ£a românească fiind deci una importantă", a declarat Margarita Maguregui pentru Agerpres, explicând totodată că cinematografia românească constiuie "una din stelele prezente la Barcelona, unde am vrut să aducem o mostră mai amplă dintr-un film care ne-a fascinat pe toÅ£i".

Potrivit directorului festivalului, organizatorii au considerat că era "nevoie să arătăm publicului din Barcelona un cinema care aici, în sălile comerciale, ajunge printre picături, dar care vine cu propuneri interesante, cu angajament creator ÅŸi care explică ÅŸi contextul politic". ReuÅŸitele cinematografiei româneÅŸti de dinainte ÅŸi după 1989 sunt, de altfel, "un motiv simbolic foarte bun pentru a marca această fază (a împlinirii a 20 de ani de la căderea comunismului) care a transformat Europa", consideră directorul ICR Madrid, Horia Barna.

Mai mult, spune el, prezenÅ£a românească la Barcelona, cu ciclul celor ÅŸapte pelicule, este în măsură să expună "un tip de reuÅŸite cinematografice importante atât înainte, cât ÅŸi după căderea comunismului", astfel că anii "totalitarismului nu au însemnat o pauză totală ÅŸi întreruperea creaÅ£iei în general. Cinematografia, teatrul românesc, a explicat Horia Barna, "au reuÅŸit mereu, chiar ÅŸi atunci, să se impună, să transmită un mesaj fundamental ÅŸi să transmită apoi această ÅŸtafetă regizorilor cărora le-a revenit sarcina de a marca realitatea acestui cinema, mai ales în anii "80, fără să facă nicio favoare ideologiei care se impunea".

Cinematografia românească, mai spune dna Maguregui, "are semne de identitate proprii, îÅŸi construieÅŸte propria scriere, pornind, evident, de la niÅŸte referinÅ£e (...) ale unui grup de tineri care au pariat în mod conÅŸtient pe un anume tip de cinema, cu trăsături împărtăşite".

Fie că este vorba de structurile narative foarte simple, fie de realismul aproape documentar, acestea sunt folosite deopotrivă de cineaÅŸtii români ca mecanism de analiză a societăţii - de aceea ele "au o estetică minunată, este vorba de filme care aduc o mare bogăţie istoriei cinematografiei în general ÅŸi celui european mai ales (pentru că) sunt construcÅ£ii care iau realitatea drept referinţă - astfel, românii sunt cei care îÅŸi reprezintă propria societate", consideră Margarita Maguregui, recunoscând că nici ea, nici publicul spaniol nu ÅŸtiu prea multe despre cultura românească, iar prin intermediul filmului capătă o viziune mai cuprinzătoare despre această societate.

California dreamin´(nesfârÅŸit), de Cristian Nemescu, Reconstituirea, de Lucian Pintilie, Cea mai fericită fată din lume, de Radu Jude, Pas în doi, de Dan PiÅ£a, Hârtia va fi albastră, de Radu Muntean, SecvenÅ£e, de Alexandru Tatos, ÅŸi Moartea domnului Lăzărescu, de Cristi Puiu sunt cele ÅŸapte pelicule care constituie ciclul de film românesc din secÅ£iunea paralelă a Festivalului de Film Independent L"Alternativa de la Barcelona, proiectate în perioada 15-21 noiembrie.

Material furnizat de Agentia de Presa AGERPRES